Bucur Loredan
La început nu a fost nici timp,nici formă,nici cuvânt.A fost doar o tăcere vie,din care s-a aprins,nevăzut,focul care unește și destramă totul,dorul.Din el s-a născut Eros,fiul scânteii primordiale,al Haosului și Luminii,ori,după altele,fiul Afroditei și al necunoscutului.Nu contează filiația,ci faptul:că din neființă s-a înălțat o ființă care nu avea trup,ci doar putere de a atinge fără să atingă,de a mișca fără să apese,de a stârni fără să rostească.Eros n-a fost doar un zeu al iubirii.A fost începutul oricărei mișcări în suflet.Acolo unde gândul devine simțire,unde privirea caută fără să știe ce,unde două suflete se apropie fără cauză,acolo e Eros.Această epopee nu este doar despre dorință,ci despre toate formele iubirii:iubirea inocentă și iubirea pierdută,cea care arde și cea care vindecă,iubirea rostită și cea care tace în piept o viață.Este o călătorie prin lumile zeilor și ale oamenilor,prin vis și amintire,prin tărâmurile nevăzute unde iubirea se naște,moare și renaște,cu și fără ajutorul zeilor.'Eros:Cercurile dorinței' este povestea unei divinități care a învățat să fie om,a unui foc care s-a lăsat mistuit pentru a înțelege ce înseamnă să iubești nu cu fulgere și săgeți,ci cu tăcere și curaj.Este o epopee care nu caută un răspuns definitiv,ci deschide o întrebare care ne va urmări mereu:Ce e iubirea,dar nu în mit,ci în noi?Și poate,undeva între început și sfârșit,vom înțelege că Eros nu este deasupra noastră,ci în fiecare dintre noi,ori de câte ori alegem să simțim,în loc să fugim.Ori de câte ori iubim,chiar și fără să fim iubiți înapoi.
